Deu 19 | RonNTR | STEP | Când Domnul , Dumnezeul vostru, va zdrobi națiunile din țara pe care El v-o dă, după ce o veți lua în stăpânire și veți locui în cetățile și în casele lor,

Deuteronomy 19

Cetățile de refugiu

(Num. 35:6-34; Deut. 4:41-43; Ios. 20:1-9)

1 Când Domnul, Dumnezeul vostru, va zdrobi națiunile din țara pe care El v-o dă, după ce o veți lua în stăpânire și veți locui în cetățile și în casele lor, 2 atunci să puneți deoparte trei cetăți în țara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o dă în stăpânire. 3 Să construiți drumuri până la ele și să împărțiți teritoriul țării pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, ca moștenire, în trei părți, astfel încât orice ucigaș să se refugieze acolo.

4 Aceasta este porunca privitoare la ucigașul care se va refugia acolo ca să-și scape viața, atunci când îl va omorî fără voie pe semenul său, fără să-i fi fost dușman mai dinainte. 5 De exemplu, dacă un om se va duce la pădure împreună cu semenul lui ca să taie lemne și, ridicând securea cu mâna pentru a tăia lemnul, i se va desprinde fierul securii din mâner și-l va lovi pe semenul său, omorându-l, el va trebui să se refugieze într-una dintre cetățile acestea ca să-și scape viața. 6 Altfel, s-ar putea ca atunci când îl va urmări pe ucigaș, răzbunătorul sângelui, cuprins de mânie, să-l ajungă din urmă, deoarece distanța va fi prea mare, și să-l omoare pe cel ce nu era vinovat de moarte, pentru că nu-l dușmănise mai dinainte pe semenul său. 7 De aceea v-am poruncit să puneți deoparte trei cetăți.

8 Dacă Domnul, Dumnezeul tău, îți va extinde granițele, așa cum a jurat strămoșilor tăi, și îți va da toată țara pe care a promis strămoșilor tăi că ți-o va da, 9 (doar dacă vei fi păzit și împlinit toate poruncile acestea, pe care eu ți le poruncesc astăzi, iubindu-L pe Domnul, Dumnezeul tău, și umblând întotdeauna pe căile Lui), atunci să adaugi încă trei cetăți la acestea trei, 10 ca să nu fie vărsare de sânge nevinovat în țara ta, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă ca moștenire și, astfel, să fii vinovat de acest sânge.

11 Dar dacă un om s-a refugiat într-una dintre aceste cetăți după ce, din ură, și-a pândit semenul, s-a aruncat asupra lui, l-a lovit și l-a omorât, 12 atunci bătrânii cetății lui să trimită să-l prindă și să-l dea în mâna răzbunătorului sângelui, ca să moară. 13 Ochiului tău să nu-i fie milă de el, ci să ștergi astfel vina pentru sângele celui nevinovat din Israel, ca să-ți meargă bine.

14 Să nu muți hotarul semenului tău, stabilit de înaintași în moștenirea ta, în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă în stăpânire.

Reglementări privind declarațiile martorilor

15 Un singur martor nu va fi de ajuns pentru a învinui un om sau pentru a-l dovedi vinovat de vreo nelegiuire sau de vreun păcat. Orice vorbă să fie bazată pe cuvântul a doi sau trei martori.

16 Dacă un martor răuvoitor se va ridica împotriva unui om ca să-l acuze de apostazie, 17 cei doi oameni, între care este cearta, să stea înaintea Domnului și înaintea preoților și a judecătorilor care vor fi în slujbă în zilele acelea. 18 Judecătorii să cerceteze bine, iar dacă martorul este un martor mincinos și a depus o mărturie falsă împotriva fratelui său, 19 atunci să-i faceți ceea ce plănuia el să-i facă fratelui său. Astfel, să nimicești răul din mijlocul tău. 20 Ceilalți vor auzi și se vor teme și nu se va mai face o faptă așa de rea în mijlocul tău. 21 Ochiului tău să nu-i fie milă, ci să ceri viață pentru viață, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.